Mr. Angelino

Acum vreo doua saptamani, m-am intalnit la metrou cu o tipa pe care n-o mai vazusem de mai bine de doi ani. Ma indreptam spre ea, imi parea cunoscuta dar am ezitat sa-i spun ceva pentru a nu face vreo gafa. Ne cunosteam, ea m-a recunoscut. A urmat un dialog sec in care eu incercam sa-mi amintesc cum o cheama – probabil si ea facea acelasi lucru. Cred ca o chema Alina – nu-s sigura.
Poate peste alti doi ani cand ne vom revedea intamplator o sa-mi aduc aminte cum o cheama. Ciudat este ca ne desparte doar o sosea si doua trotuare.

De atunci ma gandesc cu cata lume n-am mai apucat sa ma intalnesc, ma intreb dupa cat timp o sa-i revad, daca o sa-mi aduc aminte numele lor sau daca o sa-i recunosc.

Ce porcaria naibii… sa cunosti atata lume dar de fapt pe nimeni..

Noapte buna, Mr. Angelino!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *